"Two bottles of whiskey for the way"

     Mereu te uimeai cata inghetata cu aroma de ciocolata alba belgiana puteam manca si cum puteam sa te innebunesc doar trecandu-mi mana prin par. Cata nutella iti puneam cand faceam clatite si cum uitam ca mananc cand citeam. Cum in blandetea mea, nu eram niciodata fericita cu adevarat.
     Cand te-am cautat, mi-ai spus ca nu sunt capabila sa iubesc si asta doar pentru ca nu m-au durut niciodata buzele cand ei ma sarutau cu minciuna. Mi-ai vazut sufletul in inertie si-ai jurat ca n-o sa intri niciodata in jocul meu, pentru ca sunt in categoria femeile care te lasa fara inger pazitor. Cand am baut cu ochii inchisi si am inceput sa dansez, am trecut la femeile pentru care merita sa ajungi in iad.
     In ziua in care m-am tuns, ti-au ramas ochii in privirea mea si mi-ai spus: "tu stai cu mine doar pentru ca insemn stabilitate si nu-ti cer in schimb aproape nimic, doar sa razi la glumele mele." Si-am ras cu toata puterea, pentru ca aveam nevoie de rutina ta, de spalatul pe dinti dimineata si sarutul din pauza de la amiaza.
     Cand a venit vara si-am inceput din nou sa scriu poezii si sa beau vin, te-ai linistit putin pe buzele mele si mi-ai spus "stiu ca vrei sa pleci curand. stai de 3 luni la mine si tot nu ti-ai despachetat trolerul."  Ti-am dat un sarut si in clipa aia am stiut ca va fi ultimul. Si intr-un fel, cred ca ai inteles ca nu-mi mai dadeai nicio stabilitate, ca am ramas doar in slabiciuni. De asta, a doua zi, desi aveai concediu, ai plecat la serviciu.
     "Rujul ramane la tine, pentru ca ai stiut sa-mi zbori rusinea de pe buze, de fiecare data cand am avut nevoie" scria plin de feminitate pe oglinda din baie.

     Nu m-ai intrebat niciodata de ce-am plecat sau de ce nu puteam sa te iubesc, ti-a ajuns o minciuna confortabila, aceea ca in structura mea genetica nu intra dragostea.
     Ti-as fi raspuns ca am fugit de frica sa nu faci diabet de la clatite si sa nu mor si eu odata cu tine din cauza vinei.
     Din frica in principal.
     Si din dragoste.

M-am trezit, mi-am revenit si n-o sa mai stau 3 luni nicaieri 

prea devreme.

"iar pe geam se desenau vise"

   
     Ne-am pierdut. Ne-am rupt si tot ce mai avem e un aproape trecut. Si zic aproape, pentru ca o parte din mine inca se mai plimba pe acolo, din cand in cand.

     Povestiindu-mi intamplari imaginare, te-am gasit in fiecare ca fiind un ascultator tacut, un detectiv care ma priveste admirand schimbarile pe care mi le-am insusit de o perioada. Gandind "cat de puternica a devenit de cand am incetat s-o iubesc" cu un orgoliu masculin, atribuindu-ti meritele. Eu as continua cu povestile despre cate minti am sucit doar fugind de colo-colo si cat am iubit..si cum si de ce. Si-ai pleca mahnit pentru ca in mintea mea te-ar deranja ca am vazut dincolo de tine si cuvintele tale si m-ai iubi din nou. Vazand acestea, eu mi-as lua pozitia sau statutul de femeie (e de la sine inteles "puternica") si ti-as spune nonsalanta si plina de indiferenta "nu". Si te-ai sinucide, golit de iubirea mea.

Dar realitatea e aici, langa mine..

si-mi spune ca noi am schimbat harta.

 A noastra e undeva pierduta si cele noi n-au locuri de vizitat impreuna.

cuvantofobie

     M-am vazut mereu ca o romantica incurabila, o linie franta, aproape de prapastie, dar care crede plina de speranta ca dragostea chiar salveaza vieti.

      Am visat ca un el (un oricare el), poate putin uratel sau fara bani, se va indragosti de mine doar privindu-ma in ochi si daca vom dansa in ploaie din cand in cand, vom creste si vom fi bine, poate chiar foarte bine. 

     Fericirea absoluta o consideram pitita intr-o casuta pe plaja si-o iubire cu care m-as certa ca-n filmele de plans si ne-am saruta ca la sfarsitul telenovelelor. 

     Cazand in directia iubirilor unor cupidoni pierduti care strigau "iubeste-ma pe mine", de parca chiar as fi reusit candva, am intors armele. M-am sufocat cu scenarii pline de curcubee si campuri cu flori si m-am imbolnavit de prea multe complimente inchipuite, negandite, spuse pe fuga, luate din crezurile lor ca daca trantesc clisee, o sa plonjez in bratele lor si-o sa arunc cu saruturi care nu sunt nici macar ale mele. 

     Mi-am scos fiecare sageata, am fugit departe si m-am ascuns ca sa nu mai fac alte cicatrici. 

     Azi nu mai astept, am ramas fara timp si mi-e frica. 

noidoi si piticii nostri

     De asta m-am indragostit, pentru ca esti gresit.
    Chiar si statul pe scaun arata la tine a nebunie curata.

     Asa ca..

vino incoace,

hai, distruge-ma.

Fa-ma sa te urasc ca pe urma sa invat sa te iubesc.

Saruta-ma pe frunte,

 pe nas,

 pe gat,

 da,

 pe gat,

 dar nu acum!

 Saruta-ma dupa ce-ai tipat din bratele ei "mori de gelozie".

      Cata dezordine alearga in tine, ma-mprastii. 

      Cat iti doresti sa ma omori putin. Cat imi doresc sa te iubesc putin. 

you'll tell me to go home

  Fugi, da' repede, pana nu ma prind ca m-am indragostit de tine.

 Draga, e ora 1 dimineata si desi nu m-ai scapat din ochi toata ziua..inca te gandesti la mine. Plec imediat ca am baut, dar nu vin cu tine, iau taxiul. Nici nu iti inchipui cat de mult pot sa-ti storc creierii. Chiar si genele tale tipa dupa vocea mea. 

Te-ai indragostit, iubita. Vai de tine.

Zi si tu, cum sa nu te indragostesti de cineva care parca tipa sa n-o faci?