Timp . .

Fiecare secundă îşi caută loc în ochii mei jucându-se cu genele.
Fiecare minut îl simt pe buze hrănindu-se cu seva lor.
Fiecare oră o aud zburând prin depărtări şi fiecare greşeală o fac o amintire.
Regrete? Nu, eu nu regret nimic.
Trecut? Da, în ceaţă.
Viitor? Tipic mie,strălucitor.
Fericit? Ar trebui? Poate. Nu ştiu. Nu cunosc.
Am aceeaşi stare zi de zi.
Obişnuinţa mă face plictisitor, secat.
Om? Întrebare retorică. Posibil. Imposibil. Ceva între.
Surâd şi zic: ,,norocos! “. Oare?
Deschid ochii şi fac faţă realităţii:
- Vai, Alexandra! Iar ai întârziat…
Timp? Nu e niciodată destul timp …

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
CA-RA-MI-DA ! Ce fac desenele animate din oameni :)).
E trist...Edi azi nu tine cu mine :)) .