Pam ..pam..pam...

Tare tipul ...


"But wait, I guess that love wasn't enough " .

Teoria oamenilor mari...

" Ce-i pasa copilului, cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii, la ce poate sa aduca ziua de mane sau ca-i framanta alte ganduri pline de ingrijorare."
Ion Creanga

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~`
- Andrei, esti pedepsit!

Da, eu sunt Andrei. Si sunt in camera la mine, ascultand-o pe mama..tipand (da, la mine). Ce are cu mine? In fiecare zi imi pun intrebarea asta. Am luat nota mica, tipa. Am spart ceva, tipa. Si cand stau..tipa ca nu fac nimic. Cine o mai intelege? Incep sa cred ca-i place sa tipe.
Azi am intarziat si eu putin .. Bine, nu chiar putin, dar nici foarte mult (4 ore) si ea...tipa!
Uhh, in sfarsit a terminat. Pleaca fara niciun "Noapte buna!".
Deschid televizorul si ea, din camera cealalta, oare ce face? Tipa sa-l inchid...
Pedepsit. Mda, stiu, am mai fost pedepsit. De genul "Andrei! 2 saptamani nu afara, nu televizor, nu calculator! Nu nimic!". Asa e prima zi, a doua ei se iau cu acte, facturi si chestii de-astea si..uita. Mie-mi convine.
Nevrand s-o mai aud tipand, ma bag in pat si incerc s-adorm.
Dimineata, ma trezesc in patul parintilor. Stiu, ciudat!
Ei fiind la serviciu, ma duc sa caut ceva de mancare. Nimic. Am intarziat putin! Doar putin! Acum n-am voie nici sa mananc!?
Ma conformez, arunc niste haine pe mine si ies. Pe drum ma intalnesc cu un baiat ( mai mult de 10 ani nu avea).
-Buna ziua!
Ce!? Cum!? Ce-a zis!? Si nu mi-am putut abtine rasul. Copilul se uita bulversat.
-Pleaca mai de-aici! ii zic in gluma.
Fuge speriat. Da, iar ciudat.
Suna telefonul. Eu de cand am telefon!?
- Da!
- Ce faci? Vii azi la serviciu?
- Cu cine vorbesc?
- Cristi. Prieten si coleg de serviciu. Tu ce-ai patit?
- Serviciu? Eu n-am serviciu. Doar oamenii mari au.
Rade.
- Cred ca ati gresit numarul...
- Nu esti tu Andrei, cel care lucreaza la companie (x_x) si care are si 2 copii, Maria si Diana?
- Companie? Copii? Am doar 13 ani!
Rade si mai tare.
- Bine, iti fac jocul...totusi, azi vii la serviciu?
- Dumneavoastra n-ati inteles ca am 13 ani?
Deja rade prea tare. Inchid telefonul. Oamenii chiar n-au ce face? Mai bine ma duc in casa.
Uite postasul. Niciodata nu m-a placut.
- Buna ziua, domnule!
Bine, deci prima oara a fost amuzant, acum incepe sa-mi displaca.
-Poftiti facturile la curent, lumina si caldura. A da, sa nu uitati sa platiti rata lunara la masina cea noua.
Ce vrea? Si bunica zicea ca seman cu tata, dar nu in halul asta.
- Pff, cati bani!
Postasul zambeste fortat. Le iau si ma indepartez usor, sper sa fie ai mei acasa. Ziua asta nu poate fi mai ciudata. Bine, regret ce-am spus! Intru in casa si..2 fetite sar in bratele mele...
- Tati, tati!
- Tatal cui!?
Apare o femeie putin mai tanara ca mama.
- Buna, iubitule!
- Iubitul cui!?
- Amuzant. Acum hai la masa. Dupa eu trebuie sa fac curat in casa si tu sa mergi la serviciu. Supa sau pireu?
- Mama, tata.
- Ii suni mai tarziu. Acum, supa sau pireu?
Tip numele lor. Fug. Nu stiu. Si..cad, iar ceata imi invaluie mintea.
- Da, scumpule. Suntem aici.
Deschid ochii si ii vad pe ei. Mama si tata.
- Gata! A fost doar un cosmar..
- Bine, promit sa fiu cuminte de-acum incolo, dar nu ma puneti sa muncesc, cel putin nu inca..si urasc sa mi se zica "Buna ziua!". E de ajuns ca trebuie s-o zic eu..
- Dragul meu, treaba noastra nu-i usoara, dar atata timp cat tie ti-e bine, noi suntem fericiti ca putem s-o facem. Asa cum o sa fii si tu intr-o buna zi, dar nu acum. Toate la timpul lor...

= Toate la timpul lor =

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Mda, stiu. Sunt multe filme de genul azi copil, maine adult 8-|. Dar alta ideea n-aveam x_x!

Scurt....(1)

- Daca dragostea ar putea fi masurata...tu cata crezi ca ai avea?
- Nu stiu...
- Un kilogram, un metru?
- 50 de kilograme, 1 metru 62, 63 in ghete. Nu poarta tocuri.

You're fuckin' perfect to me!

Pink - F**kin Perfect - Official Music Video found on Pop


"The whole world's scared so I swallow the fear
The only thing I should be drinking is an ice cold beer
So cool in line, and we try try try, but we try too hard and it's a waste of my time"

Heartless.

Hei! Sunt Alex, doar Alex. Nici Alexa, nici Ale si nici macar Alexandra. Doar Alex.
Eu cand ma trezesc, nu ma trezesc pe perna. Doar in puf sau afara. In ploaie. Pe-un carton sau in orice alt loc ce nu mi-ar placea. Niciodata dimineata. Zambesc in momente nepotrivite si plang in locuri nepotrivite. Cand sunt trista nu fumez, nu beau, nu ma tai, nu ma intep. Scriu si ascult muzica. Dar cand n-am foi, iar beat-urile si versurile nu se potrivesc, merg la magazin. N-am lacrimi de tristete, nici macar de fericire, doar lacrimi cumparate.
Azi s-a intamplat asa:
Ma trezesc devreme. Dimineata. O perna tare si rostesc intr-o limba necunoscuta:
-Nu-i de mirare ca ma doare capul.
Gresesc. Imi amintesc de seara trecuta. Eu n-am amintiri.
-Vreau la magazin.
Imi iau un hanorac portocaliu. Eu n-am hanorace portocalii. Urasc umbrelele. Ignor baltile. Nu calc in niciuna.
Ajung la magazin. Un barbat (atat, un barbat) sta langa. Ii dau ultimul zambet, fara sa primesc nimic in schimb.
Intru si dau ochii cu vanzatoarea. Niciodata nu m-a placut. Azi imi pasa.
Bag mana in buzunar si realizez ca am suflet doar de un zambet, sau doar de-o lacrima. Azi n-am foi, nici muzica.
Ma indrept spre vanzatoare si vad cum o doamna pune un afis pe usa magazinului " Acceptam orice fel de INIMI!" .
Inima mea cum e? Plina de dragoste, ranita? Nu, doar a mea. Nici nu cred ca ar putea fi altcumva.
Ii dau vanzatoarei inima. O cantareste. Se uita atent. Vede prea multa tristete. Prea putine zambete. Dar in cele din urma cumpar lacrima. Ma pregatesc sa ies, dar imi dau seama ca barbatul din spate, e cel de langa magazin. Merg incet vrand sa aud coversatia.
- Un zambet, va rog!
- Dati-mi inima!
- Doar un zambet, atat. Va rog!
- Daca nu-mi dati inima nu pot face nimic...
Se intoarce. Dezamagit. Trist. Maresc pasul. Ma prinde de mana:
- N-ai un zambet?
I-as fi dat, dar si lacrima cumparata statea in coltul ochiului, gata sa cada. Ii zic:
- Tu unde ti-ai lasat inima?
- Eu n-am avut niciodata...

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Sper ca e clar ca am folosit numele Alexandra doar pentru ca poate fi prescurtat in multe feluri :)). Orice asemanare e doar o simpla coincidenta!

Ieri. Magazin .

C: Aveti tus negru?
V: Pentru ce imprimanta?
C: Daaaa...
A: :))
V: :-s .
V: Pentru ce imprimanta?
C: A da, imprimanta.... :))

Iesim din magazin.

A: :)) Uhh.
C: M-am pierdut in ochii lui :)) .

Compunere pentru scoala...

Eu si tata....



-Heei ! Uite-ma, sunt aici!

Si uite asa incep toate..Toamna lui 1995 a fost ceva special pentru mine..si ceva foarte important pentru lume, chiar daca ea nu era inca pregatita.
Eram micut, atat de micut incat cativa oameni ma ignorau. Vroiam sa le reprosez asta in fiecare minut, dar din pacate nu stiam sa vorbesc.
O aveam doar pe mama. Ea zicea ca tata e vantul, iar cand ii voi simti lipsa doar sa astept toamna si-l voi avea aproape.
N-am pus niciodata intrebari, nu vroiam sa se schimbe nimic.. Mi'era frica, uram schimbarea, dar fara sa stiu ca ea va fi salvarea mea.
Era pe la inceputul scolii, aveam doar 8 ani, iar invatatoarea vroia sa facem o excursie pe munte. Eram incantat, mereu mi-au placut drumetiile.
Trebuia sa urcam mult, dar cand ceilalti s-au oprit , eu nu le-am urmat exemplul.
Cand eram destul de departe sa nu-i vad si viceversa, am scos un caiet si un creion ..si-am inceput sa desenez. La inceput erau doar niste linii, apoi incetul cu incetul semana cu vantul .
- E toamna iar..si tu nu esti aici. Mi-e dor de tine, tata...
Si-atunci batu usor un vanticel, dar nu ma consola deloc.
Un fasait ma facu sa ma intorc cu spatele si...
- Bau!
Pentru moment am crezut ca visez. Am clipit de cateva ori sa ma conving si era adevarat. Era ca cei de pe cer numai ca mai mic. Avea ochi si un ranjet malefic :)). Un nor. Am scapat din greseala creionul in iarba, dar din instinct am aruncat cu caietul in el..sau mai degraba prin el.
- Hei! Ala a fost stomacul meu!
- Scuze, cred .
Si m-am apropiat usor de prima piatra pe care am vazut-o.
- Hai nu, serios? Faza cu stomacul a fost o gluma. De fapt nu simt nimic.
Nu l-am crezut si am aruncat cu toate pietrele pe care le-am vazut. Toate treceau prin el si nici macar nu'l deranjau.
- N-ai obosit?
- Ce vrei?
- Sa nu mai fii asa de speriat, ca nu te ajuta la nimic.
- Mda , sigur, bine. Sunt ok , tu cine esti ?
- Tory ( nu ma pricep la nume :p) . Sunt cel mai puternic nor , in afara de: Cindy (v-am zis! ) , Sara..si mai erau si aia doi..si inca unul pe acolo si...oricum nu conteaza! Nu-mi plac paianjenii si mestec doar guma pentru copii.
- Poftim!?
- De-aia roz..care miroase foarte tare.
- Da, stiu de care, dar un nor care mesteca guma?:-s
- Imi place si inghetata, dar ingrasa...
- M-ai aburit total! => nu i-a placut profei cuvantul "aburit " .
- Am talent. Sarim peste mine. Tu cine esti?
- Alex (derivat de la Alexandra :))) . Ma culc deobicei la 12, pentru ca ma uit la desene animate, dar mama nu stie. Locuiesc doar cu ea, tata'i vantul.
- Serios?!?
- Dar n-ai vazut ce faine is?
- Nu ma refeream la desene. Tatal tau e vantul? Am auzit niste zvonuri, dar nu credeam.
- Asa spune mama.
- Te-ai scos.
- Poftim?! Ce sa scot?!
- El e cel mai puternic din Taramul Alb ..si peste cativa ani te va lua la el.
Si n-am reusit sa nu zambesc...
- Eu trebuie sa plec..vin colegii tai.
- Dar...
- Ne mai vedem!
- Multumesc!
- Apropo, niciun sunet despre asta!
- Promit!

Si de atunci viata mea s-a schimbat. Nu trebuia sa stau mult la soare ca transpiram prea tare, dar macar nu-mi aparea coada de sirena cand ma udam...
Tory venea des si-mi povestea cum e Taramul Alb si cat de fericit voi fi acolo.
Avea dreptate.
Acum? Sunt aici si ma bucur in fiecare minut de asta.
Iar voi, oamenilor, sa stiti ca atunci cand va e dor de cineva, e suficient sa strigati la cer si va va auzi. Norii nu sunt doar substantive sau lucruri ce nu pot fi atinse. Sunt tot ce vrei tu, daca stii cum.
Ce sunt eu? Un om devenit nor care se plimba prin lume....

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Compunere fortata..dar am demonstrat ca poti pune guma orbit roz pentru copii intr'o compunere despre nori :p



" You only live once.. So make sure you get to have some fun ! "

Yes you did it! :))

Recuperata (cat de cat) dupa raceala aia infernala si cu un chef de compuneri, fara niciun subiect trecandu'mi prin minte, dar uitandu'ma la videoclipurile celor de N-dubz (listen Best Behaviour!) si vorbind cu Codruta si Roxie, mi'a venit o idee geniala...sa le rog sa'mi dea niste subiecte de compunere. Le'am luat ideile si le'am combinat. A iesit? In mod surprinzator,da .

Sora Codrutei impotriva cocosului pervers..

Un cocos, un oarecare cocos sta intr'o poiata, o oarecare poiata. Are 2 sticle langa el, nu orice sticle. Una de vin si una de bere. Este o zicala "Vinul dupa bere, e'o placere. Berea dupa vin, e un chin! ". El prefera placerea...
Oana, iese din casa intr'o rochita de vara rosie. Nu doar curcanilor le place rosul, si cocosilor.
El, cocoselul nostru, iese c'o viteza incredibila si incepe a fugi dupa biata Oana. Ea, alarmata de tipatul lui, fuge. El fuge, ea fuge, el fuge mai tare, ea la fel, el fuge foarte tare, ea la fel, el incearca mai mult, ea la fel de mult. Iese si bunica din casa si incepe a tipa:
- Lasa'mi nepoata in pace, liliputanule!
Ea nu se lasa si ia si matura! Dar din pacate, se impiedica in propriile picioare. Ea a luat intai vinul,dupa berea, a preferat chinul .
Oana nu mai poate, se opreste..gandindu'se ca un oarecare cocos nu poate sa'i faca nimic sau ca poate ca va fugi dupa bunica ei. Cocosul se uita la bunica, dar se intoarce spre Oana si zice:
- Mie'mi plac femeile ceva mai in varsta, murmura el, punandu'i mana pe fund.
- Jos labele pocitanie mega-urecheata!
- Tu crezi in dragoste la prima vedere?


~~~~~~ The end ~~~~~~

Ce trebuie sa invatam din asta?

1. Feriti'va de cocosi! :))
2. Beti mereu intai vinul si dupa berea, niciodata invers!
3. Cand va rog sa'mi dati subiecte de compuneri, ganditi'va de 2 ori!

Skepta vs N-dubz - So alive.

Got my two feet on the ground
But it feels like I’m in the sky